IMPERMANENT LOSS sau cum poți pierde bani in defi

6 min read

De când cu noutățile de la EGLD, mulți de pe aici s-au apucat de defi, fără a se informa despre riscuri. E important să înțelegeți cum funcționează mecanismele astea, înainte de a fi orbiți de APY-uri de 1000% Profiturile care se fac, nu sunt bani care cad din cer, iar riscurile nu sunt chiar zero.

Personal, n-am încercat defi-ul Maiar întrucât marele hype cu MEX nu m-a convins. însă principiile de funcționare sunt aceleași, la orice defi. Încerc să explic pe înțelesul tuturor celor care au luat bac-ul pe bune.
Participarea ca provider într-un liquidity pool (LP) implică un singur risc specific. El se numește impermanent loss.
Într-o piscină de lichidități se depun două monede, în valoare absolută egală (calculată in $). Adică, într-o piscină BTC/USDT poți adăuga acum (să spunem) 1 BTC si 57,000 USDT.

E ca și cum o piscină cu apă ar fi secționată la jumătate, formând două compartimente egale. Într-una pui BTC, în cealaltă USDC, iar nivelul “apei” este același. Aici trebuie să înțelegeți că peretele “desparțitor” al celor două compartimente este flexibil, adică se poate deplasa stânga-dreapta.

Ceea ce primești înapoi se cheamă “shares of pool”. Asta ar însemna că primești câțiva centimetri de înalțime, din totalul nivelului apei. Share of pool înseamnă procentul tău din totalul banilor depuși în piscină, de către toți providerii. Ce trebuie să stii este că, după depunere, ai pierdut controlul asupra monedelor depuse, iar atunci când le vei retrage, vei primi cantități diferite.

Cursul de schimb al piscinei este dat exclusiv de raportul dintre cele două lichidități aflate în cele două secțiuni ale piscinei.

Acest lucru se întâmplă pentru că banii din piscină sunt folosiți în swap-uri de către alți utilizatori. Swap înseamnă a schimba o monedă în alta, în mod descentralizat. E la fel ca pe Binance, doar ca nu pui “ordine” ci accepți sau nu oferta care ți se face în momentul ăla.

Oferta pe care o primesc cei care vor să facă swap este calculată automat de către piscină. Practic, ei tranzactionează cu piscina, care folosește banii providerilor. Cursul de schimb al piscinei este dat exclusiv de raportul dintre cele două lichidități aflate în cele două secțiuni ale piscinei.

Când cineva acceptă prețul și cumpăra BTC din piscină transferând USDC, atunci piscina se reechilibrează. Peretele despărțitor se deplasează către compartimentul BTC care devine mai ingust (au plecat niște BTC), iar cel de USDC se lărgește (au intrat niște USDC), pentru a menține constant nivelul apei.

Piscina se reechilibrează după fiecare tranzacție (swap). Chiar daca se întâmplă mii de tranzacții zilnic, piscina se rebalansează după fiecare. Ce înseamnă asta? Că piscina recalculează de fiecare dată prețul pe care îl oferă pentru următorul swap. Cursul este același și pentru cei care cumpărară și pentru cei care vând.

Așadar, dacă cineva a cumpărat o cantitate de BTC și a depus USDC, atunci prețul urmatoarei tranzacții nu mai este 57k ci este mai mare, pentru că în piscină avem acum mai puțini BTC și mai mulți USDC decât aveam înainte. În piscină, BTC devine mai prețios. Repet: Cursul oferit de piscină, în orice moment, rezultă din raportul dintre cantitătile de monede aflate în acel moment în cele două secțiuni. Scopul piscinei este să țină constant nivelul apei, iar pentru asta despărțitorul compartimentelor devine flexibil.

Ideal în defi este să alegi perechi de monede care oscilează similar.

Dacă piscina se debalansează foarte mult într-o singură direcție, atunci apare riscul de impermanent loss. În această situație însă, e foarte probabil ca swap-ul invers să fie profitabil. Adică, dacă piscina ajunge să ceară 60k pe bitcoin, atunci se vor găsi unii care să vrea să vândă bitcoin, la prețul mărit, iar astfel compartimentele revin spre 57k.

Când faci withdraw, primești inapoi share-ul tău (înălțimea ta de apă) adică BTC și USDT, în funcție de valoarea celor două monede din momentul retragerii. Întotdeauna vei avea o cantitate mai mare din moneda care a performat mai prost. Dacă BTC scade la 30k, atunci vei avea in piscină mai multi BTC decât ai depus și mai puțini USDT. Dacă BTC crește la 100k, vei avea mai puțini BTC și mai mulți USDT. Iar asta pentru că compartimentele piscinei vor fi mereu egale in valoare absolută (în $).

Exemplul pe care l-am dat include un stablecoin (USDT), insă dacă ambele monede sunt volatile și cresc sau scad în proporții asemănătoare, riscul de impermanent loss este mai mic. Nasol este dacă una dintre ele se prăbușește, pentru ca procesul îți va reduce cantitatea din moneda cealaltă (cea rezistentă) și vei sfârsi cu o cantitate foarte mare din moneda cea neperformantă. Nu stiu cazul, însă bănuiesc ca ast s-a întâmplat cu mex. E un scenariu frecvent întâlnit, la fel s-a întâmplat cu KRILL pe polywhale, în blockchain-ul Polygon, sau cu BONE pe shibaswap.

Ideal in defi este sa alegi perechi de monede care oscilează similar (stiu că nu poți anticipa niciodata, însă asta e ideea). BTC cu ETH este un exempu bun, însa la această pereche există foarte mulți provideri, așadar nu te poți aștepta la APY-uri mai mari de 15-20%, pe niciun blockchain.

Providerii câștigă un comision din toate swapu-rile care se fac. Comisionul standard este de obicei 0.3%, valoare pe care o plătește cel care face swap (oferta pe care o primește include comisionul). Comisionul total colectat se distribuie către toți providerii, proporțional cu share of pool pe care îl dețin.

APY-urile mai mari de 100% sunt necredibile.

Unele dex-uri, ca flamingo (sau Maiar) oferă și o monedă la farming. Adică primești, tot proporțional, o monedă nouă care se mintează (se produce, se minează) atunci. Pare misto, mană cerească, însă dacă moneda nouă e degeaba, nu are niciun usecase (nu folosește la nimic altceva), atunci e posibil ca prețul ei să scadă constant, pănă la a nu mai valora nimic. Si e logic: dacă toată lumea produce doar ca să vândă, cine ar fi interesat să o cumpere?

Un proiect bine făcut corelează volumele produse cu o eventuală utilitate a monezii respective, pentru a încuraja cererea ei. În lipsa cererii, prețul se prăbușește. Inflația trebuie anticipată și pre-calculată într-o curbă pre-inflaționistă, așa cum a făcut Satoshi Nakamoto cu Bitcoin.

Asadar, impermanent loss este o pierdere care poate apărea atunci când cele două monezi variaza mult una față de cealaltă. Eventuala pierdere se compensează de obicei cu profitul rezultat,dar nu întotdeauna. Alternativa este HODL, iar comparația se face simplu: aș fi avut mai mulți bani dacă aș fi ținut monedele în portofel (HODL), în loc să-i bag în piscină?

Defi poate aduce profituri fantastice, însă subiectul nu este chiar ușor de învățat. APY-urile mai mari de 100% sunt necredibile, nu recomand, mai ales începătorilor, să se lăcomească la ele. În general, APY-urile mari implică o monedă “fantomă” și sunt periculoase. Sunt puzderie de asemenea mizerii pe pancakeswap.

Însă, dacă ai așteptări rezonabile, gen 25-50% APY, se găsesc multe variante de LP pe uniswap (V2, nu V3, care este cu totul altceva), sushiswap, 1inch, thorswap, quickswap, flamingo, chiar si shibaswap. Sunt și multe altele, foarte lăudate, pe care nu le-am studiat.

Eu fac defi de anul trecut si recomand cu toată căldura, însă numai celor cu temele făcute, adică cu mecanismele înțelese și cu riscurile asumate. Este forma ideală de “automatizare venituri” am pus mai demult și niște filme pe youtube, explicând acest concept.

Dacă ați citit până la capăt și ați înțeles, vă sugerez să continuați să studiați domeniul defi. Este mult mai sigur și mai rewarding decât tradingul. Succes!

P.S. Acest articol a fost redactat de Cristian Lica şi publicat prima oară în grupul de Facebook Crypto România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *